Legea europeană privind sfârșitul deșeurilor
Când fier vechi nu mai este considerat deșeu
REGULAMENTUL CONSILIULUI (UE) N. 333/2011
din 31 martie 2011
de stabilire a criteriilor pentru stabilirea momentului în care anumite tipuri de resturi metalice încetează să fie considerate deșeuri în conformitate cu Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și care abrogă unele directive (1), în special articolul 6 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea către Parlamentul European a dispozițiilor propuse,
având în vedere următoarele:
(1) | Evaluarea diferitelor fluxuri de deșeuri arată că piețele de reciclare a fierului vechi ar beneficia de introducerea unor criterii specifice pentru a determina când deșeurile obținute din deșeuri încetează să mai fie deșeuri. Aceste criterii ar trebui să asigure un nivel ridicat de protecție a mediului și nu aduc atingere clasificării deșeurilor metalice ca deșeuri adoptate de țările terțe. |
(2) | Rapoartele Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene indică existența unei piețe și a unei cereri de fier vechi, oțel și aluminiu destinat utilizării ca materii prime în fabricile de oțel, turnatorii și rafinăriile de aluminiu pentru producția de metale. Deșeurile de fier, oțel și aluminiu ar trebui, prin urmare, să fie suficient de pure și să îndeplinească standardele sau specificațiile relevante cerute de industria metalurgică. |
(3) | Criteriile de stabilire a momentului în care anumite tipuri de fier vechi încetează să fie considerate deșeuri trebuie să asigure că deșeurile de fier, oțel și aluminiu obținute printr-o operațiune de valorificare îndeplinesc cerințele tehnice ale industriei metalurgice, respectă legislația și standardele în vigoare aplicabile produselor și nu nu au un impact general negativ asupra mediului sau sănătății umane. Din rapoartele Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene reiese că criteriile propuse pentru definirea deșeurilor utilizate ca material în operațiunea de valorificare, procesele și tehnicile de tratare, precum și deșeurile metalice obținute în urma valorificării, îndeplinesc obiectivele menționate anterior. deoarece acestea ar trebui să creeze condițiile pentru producerea deșeurilor de fier, oțel și aluminiu lipsite de proprietăți periculoase și suficient de lipsite de compuși nemetalici. |
(4) | Pentru a asigura conformitatea cu criteriile, ar trebui să se prevadă publicarea informațiilor despre fier vechi care a încetat să mai fie deșeu și instituirea unui sistem de management al calității. |
(5) | Este posibil ca criteriile să fie revizuite dacă, la monitorizarea evoluției pieței deșeurilor de fier și oțel și a deșeurilor de aluminiu, se observă efecte negative asupra piețelor de reciclare, în special o scădere a disponibilității acestor materiale și dificultăți în accesarea acestora. |
(6) | Pentru a permite operatorilor să respecte criteriile care determină momentul în care fier vechi încetează să fie deșeuri, ar trebui să se acorde o perioadă de timp adecvată pentru ca prezentul regulament să devină aplicabil. |
(7) | Comitetul instituit prin articolul 39 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE nu a emis niciun aviz cu privire la măsurile prevăzute de prezentul regulament și, prin urmare, Comisia a înaintat Consiliului o propunere referitoare la aceste măsuri și a transmis-o Comisiei Europene. Parlament. |
(8) | Parlamentul European nu s-a opus prevederilor propuse, |
A ADOPTAT PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
obiect
Prezentul regulament stabilește criteriile pentru a stabili când deșeurile de fier, oțel și aluminiu, inclusiv resturi de aliaj de aluminiu, încetează să mai fie deșeuri.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute în Directiva 2008/98/CE.
În plus, se aplică următoarele definiții; ne referim prin:
a)
„Deșeuri de fier și oțel” înseamnă resturi de metal constând în principal din fier și oțel;
b)
„Deșeuri de aluminiu” înseamnă resturi de metal constând în principal din aluminiu și aliaje de aluminiu;
c)
„Deținător” înseamnă persoana fizică sau juridică care se află în posesia fierului vechi;
d)
„Producător” înseamnă deținătorul care transferă fier vechi care pentru prima dată a încetat să mai fie deșeu către un alt deținător;
e)
„Importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune care introduce pe teritoriul vamal al Uniunii fier vechi care au încetat să mai fie deșeuri;
f)
„Personal calificat”, personal care, prin experiență sau pregătire, are abilitățile de verificare și evaluare a caracteristicilor fierului vechi;
g)
„Inspecție vizuală” înseamnă inspecția fierului vechi care afectează toate părțile unui lot și utilizează abilități senzoriale umane sau orice echipament nespecializat;
h)
„Lot” înseamnă un lot de fier vechi destinat să fie expediat de la un producător la un alt deținător și care poate fi conținut în una sau mai multe unități de transport, de exemplu containere.
Articolul 3
Criterii pentru fier vechi și oțel
Deșeurile de fier și oțel încetează să fie considerate deșeuri atunci când sunt îndeplinite toate următoarele condiții la momentul transferului de la producător la alt deținător:
a) | deșeurile utilizate ca intrare pentru operațiunea de valorificare îndeplinesc criteriile prevăzute la punctul 2 din anexa I; |
b) | deșeurile utilizate ca intrare pentru operațiunea de valorificare au fost tratate în conformitate cu criteriile prevăzute la punctul 3 din anexa I; |
c) | deșeurile de fier și oțel rezultate din operațiunea de valorificare îndeplinesc criteriile prevăzute la punctul 1 din anexa I; |
d) | producătorul a respectat cerințele articolelor 5 și 6. |
Articolul 4
Criterii pentru deșeurile de aluminiu
Deșeurile de aluminiu, inclusiv resturile de aliaj de aluminiu, încetează să fie deșeuri atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare la momentul transferului de la producător la alt deținător:
a) | deșeurile utilizate ca intrare pentru operațiunea de valorificare îndeplinesc criteriile prevăzute la punctul 2 din anexa II; |
b) | deșeurile utilizate ca intrare pentru operațiunea de valorificare au fost tratate în conformitate cu criteriile prevăzute la punctul 3 din anexa II; |
c) | deșeurile de aluminiu rezultate din operațiunea de recuperare îndeplinesc criteriile prevăzute la punctul 1 din anexa II; |
d) | producătorul a respectat cerințele articolelor 5 și 6. |
Articolul 5
Declaratie de conformitate
(1) Producătorul sau importatorul întocmește, pentru fiecare lot de fier vechi, o declarație de conformitate pe baza modelului prevăzut în anexa III.
(2) Producătorul sau importatorul transmite declarația de conformitate deținătorului ulterior al lotului de fier vechi. Producătorul sau importatorul păstrează o copie a declarației de conformitate timp de cel puțin un an de la data emiterii, punând-o la dispoziția autorităților competente care o solicită.
3. Declarația de conformitate poate fi întocmită în format electronic.
Articolul 6
Administrare de calitate
1. Producătorul aplică un sistem de management al calității pentru a demonstra conformitatea cu criteriile prevăzute la articolele 3 și, respectiv, 4.
2. Acest sistem prevede o serie de proceduri documentate referitoare la fiecare dintre următoarele aspecte:
a) | controlul recepției deșeurilor utilizate ca material pentru operațiunea de valorificare menționată la punctul 2 din anexele I și II; |
b) | monitorizarea proceselor și tehnicilor de tratare menționate la punctul 3.3 din anexele I și II; |
c) | monitorizarea calității fierului vechi obținut în urma operațiunii de recuperare menționate la punctul 1 din anexele I și II (care include și prelevarea și analiza); |
d) | eficacitatea monitorizării radiațiilor menționate la punctul 1.5 din anexele I și, respectiv, II; |
e) | comentariile clienților cu privire la calitatea fier vechi; |
f) | înregistrarea rezultatelor verificărilor efectuate în conformitate cu lit.a) la d); |
g) | revizuirea și îmbunătățirea sistemului de management al calității; |
h) | pregatirea personalului. |
3. Sistemul de management al calității prevede și obligațiile specifice de monitorizare indicate, pentru fiecare criteriu, în anexele I și II.
(4) În cazul în care unul dintre tratamentele menționate la punctul 3.3 din anexa I sau punctul 3.3 din anexa II este efectuat de un deținător anterior, producătorul se asigură că furnizorul aplică un sistem de management al calității în conformitate cu dispozițiile prezentului articol. .
5. Un organism responsabil cu evaluarea conformității la care se face referire în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 a Parlamentului European și a Consiliului, din 9 iulie 2008, care stabilește norme privind acreditarea și supravegherea pieței în ceea ce privește comercializarea produselor (2), care a fost recunoscut în temeiul prezentului regulament, sau orice alt verificator de mediu prevăzut la articolul 2, alin. 20, lit. b), din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la o schemă comunitară de management și audit ecologic (EMAS) (3) se asigură că sistemul de management al calității respectă prevederile prezentului articol. Această evaluare se efectuează la fiecare trei ani.
6. Importatorul solicită furnizorilor săi să aplice un sistem de management al calității care respectă alineatele (1), (2) și (3) din prezentul articol și care a fost auditat de un verificator extern independent.
7. Producătorul acordă acces la sistemul de management al calității autorităților competente, la cerere.
Articolul 7
Intrare in forta
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică începând cu 9 octombrie 2011.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptată la Bruxelles, 31 martie 2011.
